Arhanghelul Mihail tempera și cerneală pe pergament, Etiopia, sec. XVIII–XIX

Arhanghelul Mihail tempera și cerneală pe pergament, Etiopia, sec. XVIII–XIX
Tempera și cerneală pe pergament
Dimensiuni: 30,5 × 25 cm
Stare de conservare conform foto, incretiri si ondulari ale pergamentului, ușoare deteriorări la margini, mici deprinderi ale stratului pictural.

Această icoană pe pergament reprezintă pe Arhanghelul Mihail, una dintre figurile centrale ale iconografiei coptice și etiopiene, identificabil prin sabia ridicată și sceptrul încrucișat, simboluri ale protecției divine și ale justiției cerești. Arhanghelul este redat frontal, într-o compoziție statică, tipică pentru arta religioasă de tradiție bizantino-orientală, dar cu elemente stilistice distincte ale picturii copte și etiopiene: culorile vii, contururile ferme, disproporțiile intenționate și expresivitatea hieratică a chipului.

Veșmintele ample, decorate cu motive stelare, indică statutul său de mesager ceresc și purtător al voinței divine. Aripile, tratate în benzi alternante de roșu, alb și albastru, reflectă un cod cromatic simbolic specific artei religioase etiopiene, unde albastrul reprezintă sfera divină, roșul focul Duhului Sfânt, iar albul lumina purității. Coroana aurie, prezentă și în alte reprezentări ale arhanghelilor din manuscrisele etiopiene, sugerează autoritatea sa asupra îngerilor.

În colțul inferior stâng sunt reprezentate trei figuri umane, înconjurate de flăcări, asupra cărora Mihail pare să intervină cu sceptrul său. Scena evocă, cel mai probabil, episodul celor trei tineri din cuptorul Babilonului (Cartea lui Daniel 3:19–30), motiv recurent în iconografia coptă și etiopiană, în care îngerul Domnului îi protejează de focul distrugător.

Povestea celor trei tineri aruncați în cuptorul de foc se găsește în Cartea lui Daniel, capitolul 3, din Vechiul Testament al Bibliei.
Cei trei tineri erau:

Șadrac (numele ebraic: Hanania)

Meșac (numele ebraic: Mișael)

Abed-Nego (numele ebraic: Azaria)

Ei au refuzat să se închine chipului de aur înălțat de regele Nabucodonosor, fiind aruncați din această cauză într-un cuptor încins.
Conform relatării biblice, regele Nabucodonosor, privind în cuptor, a văzut patru oameni umblând nevătămați prin foc. El a exclamat:

"Eu văd patru oameni umblând slobozi în mijlocul focului şi nevătămaţi, şi chipul celui de al patrulea seamănă cu al unui fiu de dumnezei!" (Daniel 3:25 - în unele traduceri)

În tradiția creștină, această ființă divină, "fiul de dumnezei" sau un înger, este adesea identificată ca fiind un înger al Domnului sau, în unele interpretări, chiar o manifestare a Fiului lui Dumnezeu (Iisus Hristos) înainte de întrupare.
Deși povestea nu numește în mod explicit un anume Arhanghel care i-ar fi protejat, unii Sfinți Părinți sau tradiții ulterioare l-au asociat pe Arhanghelul Mihail cu intervenția divină în astfel de situații de protecție. Totuși, textul biblic original nu specifică numele unui arhanghel.

Inscripția în limba geʽez, dispusă în registrul lateral stâng, confirmă proveniența etiopiană a lucrării și are, probabil, funcția de identificare a personajului sacru și a episodului biblic ilustrat.

Icoana se înscrie în tradiția artei religioase etiopiene târzii, realizată pe pergament (de obicei din piele de capră), destinată atât cultului, cât și lecturii private. Tehnica, execuția și gama cromatică sunt caracteristice atelierelor monastice active între secolele XVIII–XIX, unde iconografia bizantină era reinterpretată printr-un filtru local, de o puternică expresivitate naivă și narativă.