Sebastian Münster "Landtafel des Ungerlands/Polands/Reussen/Littaw/Walachey und Bulgarey" harta veche 1588

Sebastian Münster (1488–1552), Landtafel des Ungerlands/Polands/Reussen/Littaw/Walachey und Bulgarey, xilogravură din Cosmographia, ediție germană tipărită la Basel de Sebastian Henricpetri, 1588 (posibil 1574–1578). Verso tipărit cu titlul „Sarmatia Europaea” încadrat decorativ cu putti și text german tipografic. Dimensiuni aprox. 36 × 43 cm. Conditie conform foto.

Harta reprezintă una dintre cele mai timpurii și influente imagini cartografice ale Europei Centrale și de Sud-Est din epoca modernă timpurie. Realizată de cosmograful și cartograful german Sebastian Münster și inclusă în monumentala sa lucrare Cosmographia, publicată pentru prima dată la Basel în 1544, gravura sintetizează cunoștințele geografice occidentale despre spațiul dintre Polonia, Moscovia, Balcani și Marea Neagră în a doua jumătate a secolului al XVI-lea.

Compoziția este realizată în tehnica xilogravurii și prezintă caracteristicile stilistice specifice cartografiei renascentiste germane: relief montan reprezentat pictural, păduri simbolice, orașe marcate schematic și o bogată rețea hidrografică. Sunt reprezentate teritorii istorice precum Polonia, Lituania, Moscovia, Podolia, Moldova, Valahia și Bulgaria, alături de centre urbane și denumiri geografice medievale sau proto-moderne.

Importanța hărții rezidă atât în valoarea sa documentară, cât și în rolul său în difuzarea imaginii Europei Răsăritene în cultura occidentală a Renașterii. Cosmographia lui Münster a fost una dintre cele mai citite cărți geografice ale secolului XVI, cunoscând aproximativ 40 de ediții și contribuind decisiv la popularizarea cunoașterii geografice moderne.

Exemplarul de față păstrează text tipărit pe verso, element important pentru autenticitate și pentru identificarea ediției. Decorul alegoric cu putti și titlul „Sarmatia Europaea” indică integrarea hărții într-o ediție germană ilustrată a Cosmographia, tipărită la Basel de familia Henricpetri. Hârtia manuală și tiparul în xilogravură confirmă originea renascentistă a piesei.