• Vandut
Cahlǎ Transilvania probabil săsească (Sibiu, Mediaș, Brașov) 1699
search
  • Cahlǎ Transilvania probabil săsească (Sibiu, Mediaș, Brașov) 1699
  • Cahlǎ Transilvania probabil săsească (Sibiu, Mediaș, Brașov) 1699
  • Cahlǎ Transilvania probabil săsească (Sibiu, Mediaș, Brașov) 1699
  • Cahlǎ Transilvania probabil săsească (Sibiu, Mediaș, Brașov) 1699
  • Cahlǎ Transilvania probabil săsească (Sibiu, Mediaș, Brașov) 1699
  • Cahlǎ Transilvania probabil săsească (Sibiu, Mediaș, Brașov) 1699
  • Cahlǎ Transilvania probabil săsească (Sibiu, Mediaș, Brașov) 1699
  • Cahlǎ Transilvania probabil săsească (Sibiu, Mediaș, Brașov) 1699
Cahlǎ Transilvania probabil săsească (Sibiu, Mediaș, Brașov) 1699

Cahlǎ Transilvania probabil săsească (Sibiu, Mediaș, Brașov) 1699

2.500,00 lei
Cu TVA
Cantitate
Vandut

Cahlǎ Transilvania probabil săsească (Sibiu, Mediaș, Brașov) 1699
Datare: 1699 (inscripție anterioară turnării)
Material: Lut ars, modelat în tipar, parțial angobat
Dimensiuni: 23,5 × 19 × 3 cm
Stare de conservare: Fragmentară, lipită din mai multe bucăți; prezintă fisuri și pierderi marginale minore.
Cahla rectangulară prezintă în relief o compoziție figurativă cu un cavaler în armură, purtând un coif conic și ținând o lance, călare pe un cal în mișcare spre dreapta. În partea superioară se distinge inscripția cu anul „1699”, încadrată într-un arc decorativ cu motive vegetale stilizate. În plan secund, o stea cu șase colțuri și un element vegetal sau heraldic întăresc caracterul simbolic al scenei. Reliefurile sunt plate, de tip matrițat, specifice cahlelor produse în ateliere transilvănene de sfârșit de secol XVII, în contextul cultural central-european dominat de iconografia militară și ecleziastică.

Tipologic, lucrarea aparține categoriei cahlelor figurative de tradiție renascentist-târzie, cu influențe baroce timpurii, răspândite în zona Sibiului și a Brașovului în perioada 1670–1710. Motivele cavalerului și ale decorului arhitectural arcuit sunt caracteristice repertoriului iconografic al cahlelor „cu războinici” sau „cu sfinți călare” (ex. Sf. Gheorghe, Sf. Martin, eroi biblici), folosite atât în reședințe nobiliare, cât și în gospodării urbane.
Sfârșitul secolului al XVII-lea, în plină perioadă de reconstrucție post-otomană, marchează un moment de afirmare a culturii vizuale transilvănene. Cahlele datate între 1680–1700 sunt printre ultimele exemple ale producției manuale înainte de introducerea matrițelor industriale (cca 1720–1730).